Întâlnire cu scriitorul Petru Popescu la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti

Joi, 29 octombrie 2009, ora 14.00, în sala 211 din localul Facultăţii de Istorie, cursul „Intelectuali şi societate în România după 1945“ al prof. univ. Adrian Cioroianu îl va avea ca invitat special pe scriitorul Petru Popescu, autor al romanelor Prins (1969) şi Dulce ca mierea e glonţul patriei (1971), în prezent stabilit în Statele Unite ale Americii, aflat în România pentru lansarea volumului Supleantul, recent apărut la Curtea Veche Publishing, „drama romantică a unui tânăr scriitor confruntat cu tentaţia puterii şi cu atenţia fiicei dictatorului. Oare aventura lor erotică va deveni dragoste adevarată? Ce va alege eroul? Compromisul sau libertatea? Un roman palpitant, bazat pe fapte reale, o mărturisire candidă, o superproză modernă pe ai carei eroi îi vom cunoaşte intim şi de neuitat“.
Această întâlnire este organizată de EURAST Center – Bucureşti.
În continuare, cei doritori pot să-l însoţească pe autor la lansarea cărţii sale – care va avea loc în aceeaşi zi, la ora 18.30, la libraria Diverta – Blv. Magheru.

„Nu aşteptaţi de la guvern rezolvarea crizei economice“

Vineri, 16 otombrie 2009, economistul britanic Brian Griffiths, membru al Camerei Lorzilor, a fost invitat de Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir“ din Bucureşti să ţină o conferinţă despre cauzele, efectele şi perspectivele de rezolvare ale actaualei crize economice mondiale.
În opinia economistului britanic, nu s-au inventat încă soluţii miraculoase pentru a fi rezolvate crizele economice. „Nu de «ingineri», ci de psihologi avem nevoie pentru a face faţă recesiunii”, a spus domia sa. Întrebat de participanţi în ce măsură poate guvernul să stopeze criza economică, Brian Griffiths a spus că nu trebuie să aşteptăm de la autorităţi soluţii-minune. Recesiunea se va rezolva de la sine, prin mecanismele proprii economiei de piaţă.
Chestionat cu privire la actuala criză politică din România, domnia sa a declarat că instabilitatea politică nu face decât să accentueze probleme economice. În consecinţă, România trebuie să găsească rapid o formulă guvernamentală, majoritară, capabilă să „se lupte” cu efectele crizei.
Lordul Griffiths are o bogată experienţă în domeniul finanţelor, fiind director al Băncii Angliei în perioada 1983-1985, iara apoi consilier personal al prim-ministrului Margaret Thatcher, până în 1990.

► Citeşte articolul în Jurnalul Naţional

► Ascultă discursul aici!

Conferinţa Remembering Communism (1-3 octombrie 2009)

Muzeul Ţăranului Român găzduieşte în perioada 1-3 octombrie 2009 conferinţa internaţională Remembering Communism. Theoretical Approaches to the Memory on Communism. (Amintindu-ne comunismul. Perspective teorice asupra memoriei comunismului). Publicul interesat este invitat să ia parte la lucrările conferinţei ce încheie un proiect de cercetare de doi ani susţinut de Volkswagen-Stiftung şi organizat de Univesitatea din Leipzig. Conferinţa va include lucrări teoretice dar şi filme documentare reflectând procesului de rememorare a comunismului în ţările estice, cu accent pe cazurile român şi bulgar.
Discuţiile nu vor ocoli subiecte precum nostalgia şi condamnarea comunismului, nume de străzi şi bibelouri, comunismul la muzeu şi în cărţile şcolare, memorie generaţională, memorie vizuală, memorie colectivă sau istorie orală. Joi, 1 octombrie, conferinţa se va deschide cu avanpremiera filmului documentar Bucharest Past Present (43 min.) regizat de antropologul Alyssa Grossman (University of Manchester, UK). Filmat în grădina Cişmigiu, documentarul este o meditaţie asupra prezenţei memoriei în România post-socialistă.
Detalii despre programul conferinţei găsiţi la http://muzeultaranuluiroman.ro/blog/?p=253, iar despre proiect la http://www.rememberingcommunism.org/

Polonia la 20 de ani de la căderea comunismului

Ca şi România, Polonia aniversează anul acesta douăzeci de ani de la căderea comunismului. Ţara noastră se pregăteşte pentru acest eveniment într-un stil autentic dâmboviţean, printr-un mare scandal care se numeşte campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. De cealălaltă parte, guvernul de la Varşovia acordă o deosebită importanţă aniversării, pregătind minuţios fiecare manifestare.
FORUMUL JURNALIŞTILOR DIN I.C.E. Pe parcursul anului, Ministerul de Externe polonez a iniţiat o campanie publicitară foarte dinamică în ţările foste comuniste, prin care sunt prezentate contribuţiile sindicatului „Solidaritatea“ la căderea regimului comunist în Europa. Locuitorii Capitalei pot viziona în metrou spoturile tv care rulează pe monitoare, sau au posibilitatea să citească afişele lipite în centrul urbei. Însă „propaganda“ poloneză nu se rezumă numai la publicitate. Spre exemplu, gazetarii din ţările aflate până în 1989 în spatele „cortinei de fier“ au fost invitaţi de Ambasadele Poloniei la Forumul Jurnaliştilor din Iniţiativa Central-Europeană, desfăşurat la Varşovia în perioada 24-26 septembrie 2009. Invitaţia nu a reprezentat doar un simplu fax – Ministerul de Externe polonez a plătit atât biletele de avion pentru participanţi, cât şi cazarea şi masa la un hotel de cinci stele din oraşul de pe râul Vistula.
Cu toate că Polonia a fost victima unui regim comunist destul de dur, asemănător în multe privinţe cu cel românesc, Varşovia arată astăzi ca o veritabilă capitală europeană. Străzile sunt spaţioase, puţin aglomerate şi lipsite de şantiere, în autobuze nu se ţipă, nu se mănâncă seminţe şi nu se ascultă manele, iar bulevardele centrale ale oraşului sunt un plăcut loc de promenadă – în locul maşinilor, pe trotuare se găsesc terase, ateliere ale artiştilor plastici ambulanţi şi alte semne ale civilizaţiei.
ÎNTRE UE ŞI RUSIA. Iniţiativa Central-Europeană a fost fondată în noiembrie 1989, cu scopul de a ajuta ţările care se despărţeau de sistemul comunist să treacă la o economie capitalistă şi să înceapă procedurile pentru intrarea în marea familie europeană. Astăzi, după aderarea majorităţii statelor ex-comuniste la Uniunea Europeană, Iniţiativa Central-Europeană şi-a îndreptat atenţia spre ţările foste sovietice, în special Ucraina, Republica Moldova şi Belarus. Forumul jurnaliştilor a dezbătut problemele pe care le întâmpină aceste state în ceea ce priveşte criteriile de aderare, precum şi rolul pe care-l exercită Rusia în zonă. Evenimentul s-a bucurat de participarea lui Jacek Saryusz-Wolsky, membru al Parlamentului European, care a prezentat liniile actuale ale UE privind extinderea. Cu privire la relaţiile cu Republica Moldova, demnitarul a declarat că noul Cabinet condus de Vladimir Filat are nevoie de o perioadă de acomodare, întrucât partidele din arcul guvernamental nu sunt cunoscute la Bruxelles.
PREMII ANUALE. Anual, Forumul Jurnaliştilor din Iniţiativa Central-Europeană îi premiază pe jurnaliştii care s-au făcut remarcaţi. La ceremonia de la Varşovia, Besar Likmeta (Albania) a primit Premiul Iniţiativei Central-Europene, iar Esad Hecimovic (Bosnia-Herţegovina) şi Ştefan Cândea (România) au obţinut menţiuni speciale. Ştefan Cândea este jurnalist on-line, activând în cadrul Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie. Nominalizarea lui s-a făcut în urma publicării unor anchete referitoare la traficul cu ţigări de contrabandă.

Materialul ilustrativ aferent relatării de mai sus îl găsiţi aici!

Interdisciplinaritate

Î: Ce este istoricul?
R: O apă curgătoare, deoarece colectează izvoare!

Revista Erasmus, nr. 15/2006-2009

A apărut numărul 15/2006-2009 al Revistei Erasmus, editată de Societatea de Studii Istorice Erasmus (http://erasmusisha.wordpress.com/), cu sprijinul financiar al Fundaţiei Culturale „Erbiceanu“ (http://www.fundatia-erbiceanu.ro/). Pentru a citi varianta electronică a publicaţiei, vă rugăm să accesaţi link-ul: http://erasmusisha.wordpress.com/revista-erasmus/.
Le mulţumim tuturor autorilor care au trimis articole pentru acest număr şi ne cerem scuze pentru neselecţionarea unora dintre ele. Din cauza dificultăţilor financiare, Revista Erasmus s-a tipărit într-un număr restrâns de pagini, fiind publicate cu prioritate studiile membrilor Societăţii de Studii Istorice Erasmus şi ale doctoranzilor de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. În speranţa unor timpuri mai bune şi a unor sponsori generoşi, vă asigurăm că materialele nepublicate vor face parte din corpul numărului 16 al Revistei Erasmus.

***

Revista Erasmus, nr. 15/2006-2009, Bucureşti, [f.e.], 2009, 102 p.
ISSN 1582 – 3253
► Filip-Lucian Iorga, Elogiu nebuniei (II). Editorial
► Dan-Vladimir Ivanovici, On Agamemnon and Abraham. Short Essay on Pride and Self-Sacrifice in the Ancient World
► Nicolae Drăguşin, Le Pape, le socialisme et l’anticommunisme doctrinaire
► Alexandru Mădescu, Interpretări ale momentului 1 Decembrie 1918 în presa românească interbelică
► Florin-Răzvan Mihai, Activitatea Mişcării Legionare în judeţul Covurlui (1927-1933). Lideri locali, tehnici de propagandă şi succese electorale
► Vadim Guzun, Ovidiu Năftănăilă, Foametea din Ucraina din anii 1932-1933 („holodomor“) – demersuri de recunoaştere la nivel naţional şi al organizaţiilor internaţionale
► Ilarion Ţiu, „Trierea“ legionarilor în perioada guvernului Petru Groza: martie-decembrie 1945
► Fundaţia Culturală Erbiceanu

21 august 1968 – Apoteoza lui Ceauşescu

Editura Polirom a scos de sub tipar lucrarea 21 august 1968 – Apoteoza lui Ceauşescu, aflându-mă printre co-autori. Ideea cărţii a apărut anul trecut, pe vremea asta, după ce am publicat în Jurnalul Naţional un serial gazetăresc dedicat reacţiei României faţă de invazia trupelor Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia. Am considerat că spaţiul din ziar nu ne-a fost suficient pentru a expune toate cunoştinţele de care dispunem şi astfel am început redactarea cărţii pe care vi-o propunem spre lectură.
Parcurgând textul, veţi vedea cu cât volum de informaţie lucrează Departamentul de Istorie Recentă de la Jurnalul Naţional, pentru a redacta câteva materiale în format de ziar. Nu am tratat niciodată vreun subiect superficial, în spatele articolelor noastre stau zeci de ore de lectură şi scriere propriu-zisă.
Deci… lectură plăcută.
Pentru sugestii şi reclamaţii, scrieţi-ne la adresa de e-mail: istorie.recenta@jurnalul.ro, sau lăsaţi comentarii la acest articol de pe blog.

Lavinia Betea (coord.), Cristina Diac, Florin-Răzvan Mihai, Ilarion Ţiu, 21 august 1968 – Apoteoza lui Ceauşescu, Iaşi, Editura Polirom, 2009, 280 p.

Revista Historia apare din ce în ce mai neîngrijit

După dispariţia de pe piaţă a revistei Dosarele Istoriei, care a tratat timp de peste 10 subiecte de istorie recentă, principala publicaţie periodică de „popularizare“ a rămas Historia, editată de grupul Evenimentul Românesc, patronat de Ion Cristoiu. O mare parte a colaboratorilor Dosarelor… au trecut la noua publicaţie, trasnferându-i în acelaşi timp şi calitatea. Calitatea ştiinţifică în primul rând, întrucât observ că de la număr la număr revista Historia apare destul de neîngrijită tehnic. Litere mâncate, ghilimele puse greşit, chiar erori gramaticale. Este păcat, întrucât aceste neajunsuri pot fi îndepărtate uşor, printr-o mai atentă lectură a bunului de tipar. Subiectele tratate în publicaţie merită arhivate de istorici şi, în acelaşi timp, citate în lucrările lor ştiinţifice.

Sesiunea Ştiinţifică Internaţională Pontica – Constanţa, 7-9 octombrie 2009

În perioada 7-9 octombrie 2009 va avea loc, la Constanţa, Sesiunea Ştiinţifică Internaţională Pontica, dedicată împlinirii a 130 de ani de la prima menţiune a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Termenul limită pentru trimiterea rezumatelor este 31 august 2009.
Relaţii suplimentare:
Dr. Valentina Voinea – vialia_rahela@yahoo.fr (secţiile preistorie, greco-romană)
Dr. Cristina Talmaţchi – ctalmatchi@gmail.com (secţiile medievală, numismatică)
Dr. Lavinia Gheorghe – laviniagh@yahoo.com (secţiile modernă, contemporană)

Simpozionului Internaţional „Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe“

În perioada 25-28 iunie 2009 am participat la Simpozionului Internaţional „Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe“, organizat de Fundaţia Culturală „Negru Vodă“ din Făgăraş, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Memorialul Rezistenţei Anticomuniste „Ţara Făgăraşului“, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti şi Asociaţia Culturală „Mozaic“ din Cluj-Napoca. Evenimentul s-a desfăşurat la Mănăstirea „Brâncoveanu“-Sâmbăta de Sus, pe o vreme schimbătoare – când ploua, când se înnora, când răsărea, dintr-o dată, soarele. Dar nu starea vremii a fost importantă, desigur, şi calitatea manifestării ştiinţifice.
Am călătorit de la Bucureşti cu trenul accelerat, într-un compartiment în care nu trecea munţii nici un participant la simpozion. Erau în celelalte încăperi ale trenului, după cum aveam să aflu în gara Făgăraş. După cum ştiu toţi beneficiarii călătoriilor cu CFR-ul spre Ardeal, cursa a avut întârziere. În cazul nostru de peste o oră, ceea ce i-a făcut pe organizatori să ne aştepte îndelung în gară, în condiţiile în care începuse ploaia.
După ce m-am dat jos din tren am recunoscut o bună parte a participanţilor la eveniment – istorici de la CNSAS, de la IICCR, colegi de doctorat etc. Tot acolo l-am întâlnit pe Cosmin Budeancă, cel mai activ dintre organizatori, care făcea oficiile de gazdă. Am aflat de la el că mulţimea de elevi care coborâseră la Făgăraş urmau să ne însoţească la Sâmbăta de Sus, participând la o şcoală de vară organizată de IICCR. Un lucru bun zic eu, însă tare mi-e teamă că Ana Blandiana o să se re-supere pe Marius Oprea, că-i concurează şcoala de vară de la Sighet. Până acum n-am auzit reacţii publice.
Drumul până la Mănăstirea Brâncoveanu l-am parcurs cu un autocar pus la dispoziţie de organizatori. Ştiam traseul, am mai participat în 2006 la prima ediţie a simpozionului.
Mi-a fost repartizat co-locatar pe perioada sejurului un coleg de la doctorat. În cele patru zile am schimbat diverse impresii, legate de temele noastre de cercetare, în special. Seara, ne-am dus la un restaurant din apropierea mănăstirii, unde am consumat băuturi nealcolice şi alcolice. Cele din urmă cu măsură, întrucât a doua zi începea evenimentul.
Acesta, evenimentul, a debutat în dimineaţa de 26 iunie, cu micul dejun. Ca şi în urmă cu trei ani, am poposit la mănăstire în post (al Sfântului Petru, de data aceasta), servind o masă vegetală. Dar nu ne-am dus acolo să mâncăm, ce Dumnezeu! Aşteptam deschiderea simpozionului.
Din partea organizatorilor ne-au urat „bun-sosit“ prof. Florentin Olteanu şi Cosmin Budeancă, care au transmis microfonul celorlalţi invitaţi la festivitatea de deschidere: prof. univ. dr. Ştefan Câlţia, mitropolitul Laurenţiu Streza şi Marius Oprea. A mai spus câteva cuvinte şi un deputat (sau senator?) de Braşov, nu-i mai reţin numele. Mitropolitul a fost chiar echilibrat, afirmând că au trecut 20 de ani din 1989 şi trebuie să avem o optică realistă asupra trecutului comunist. După cum ne învaţă şi morala creştină – să iertăm de şaptezeci de ori şapte. Are dreptate, istoricul nu judecă, ci constată şi expune, prin scrierile sale, realităţile trecutului. Însă Marius Oprea l-a combătut pe Înalt Prea Sfinţit, susţinâd că el nu-i poate ierta pe comunişti şi securişti. Mai ales că-i prigonesc familia, la 20 de ani după „Revoluţie“ fiind nevoit s-o exileze în Germania şi să-i schimbe domiciliul la două luni. Oare cei din SRI/SIE de ce nu iau atitudine când un demnitar al statului (în calitate de preşedinte al IICCR, structură a Guvernului) afirmă că familia îi este în pericol? În sfârşit! A mai avut câteva ieşiri în afara meseriei de istoric Marius Oprea, dar nu mai zic nimic. Nu-i frumos, am fost oaspete al IICCR, co-organizator al evenimentului.
Apoi au început lucrările. Am ascultat majoritatea expunerilor. N-am putut asista la toate comunicările întrucât în prima zi s-au organizat două secţiuni. Am preferat să stau în aula mare a Academiei Brâncoveanu. Unele lucrări au fost interesante, altele de dragul participării la o manifestare ştiinţifică. Ceea ce m-a susprins este faptul că o bună parte a participanţilor au vorbit despre chestiuni în afara temei simpozionului: „Sfârşitul regimurilor comuniste“. Am audiat lucrări despre Canal, despre deportarea sârbilor în Bărăgan, despre munca patriotică, despre copilăria lui Deng Xiaoping etc. Tipul cu Deng Xiaoping, drd. Mihai Croitor pe numele său, a fost chiar tupeist, vorbindu-ne o oră despre liderul chinez, învârtindu-se în jurul cozii, când putea foarte bine să se încadreze în timpul stabilit pentru toată lumea – 15 min. – şi să ne relateze activitatea lui Deng în perioada păbuşirii regimurilor comuniste în Europa. Oare Xiaoping nu a avut nici un rol în masacrarea studenţilor în Piaţa Tien An Men?
Dar nu tupeul şi divagaţia au fost regulile generale ale simpozionului. S-au prezentat lucrări interesante, chiar dacă în afara temei conferinţei. Spre exemplu, un cercetător din Serbia, Vladimir Lj. Cvetković, a descris o relatare a diplomaţilor iugoslavi despre Timişoara anului 1953. Monumental documentul, când se vor publica lucrările simpozionului să-l citiţi neapărat! O comunicare interesantă a prezentat şi Florian Banu de la CNSAS, despre cazul fugii Nadiei Comăneci, în anul 1989. Documentele de arhivă lămuresc multe mistere care s-au ţesut în jurul exilului precipitat al sportivei în America. N-au lipsit însă nici poveştile, cum ar fi o tentativă eşuată de asasinat asupra lui Nicolae Ceuşescu. Comunicarea, prezentată de un cercetător de la IICCR, a fost aprig combătută de colegii săi de la CNSAS. De o parte demascările forţate ale comunismului, de cealălaltă parte… documentele.
Mi-am prezentat comunicarea pe 27 iunie, după amiaza. Despre ce-am vorbit? Despre ce lucrez zi de zi anul acesta – suplimentul Scînteia de la Jurnalul Naţional. Le-am expus cerectătorilor istoriei recente proiectul nostru, care reprezintă la ora actuală cea mai importantă campanie de conservare scrisă a trecutului – refacerea, zi cu zi, a anului 1989, aruncând deoparte ideologia, propaganda etc. Le-am vorbit despre cum ne documentăm, cum scriem şi ce reacţii avem.
Simpozionul a beneficiat de prezenţa câtorva cercetătoare din Republica Moldova, care au venit cu lucrări importante despre anul 1989 la est de Prut. Mult mai animat ca dincoace, pe fundalul reformelor perestroikiste şi năzuinţelor naţionale ale localnicilor.
A treia zi la Sâmbăta de Sus s-a încheiat ca şi primele două, la restaurantul din apropiere. Unii au sărbătorit în exces reuşita simpozionului şi au stricat atmosfera. Unul de fapt. Însă cu toţii am ajuns la concluzia că ne-a fost utilă întâlnirea, atât pentru schimbul de idei şi experienţă, cât şi prin faptul că ne-am mai cunoscut între noi. Că nu-i aşa de mare comunitatea istoricilor, mai ales a celor tineri.
Duminică, 28 iulie, am plecat spre casele noastre. Nu înainte de a face o vizită în Cetatea Făgăraşului, avândul ca ghid pe Ioan Ciupea de la Muzeul din Cluj, fost director al Muzului din Cetate. Unii, care s-au grăbit, au văzut obiectivul în grabă, străduindu-se să prindă un tren care pleca în jur de ora 10 dimineaţa. Am preferat să mai stau la Făgăraş, vizitând majoritatea încăperilor Cetăţii, care în anii ’40-’50 serveau drept celule pentru cei care nu le-au păcut Stalin şi poporul rus.
Drumul spre casă, tot cu trenul. Nu mai ţin minte dacă a avut întârziere…

Pozele aferente acestui text le puteţi vizualiza apâsând aici!